POZIȚIA WWF
privind stabilirea zonelor de excludere și armonizarea legislativă  referitor la infrastructurile de tip MHC (microhidrocentrale)

Acordul de la Paris încheiat în data de 12 decembrie 2015 pune bazele unui plan global de acțiune pe care societatea noastră ar trebui să îl urmeze pentru a evita schimbări climatice periculoase, limitând încălzirea globală la sub 2°C. Acordul de la Paris trimite un semnal clar investitorilor, întreprinderilor și factorilor de decizie, și anume tranziția globală către energia regenerabilă. Acest fapt este îmbucurător pentru WWF care consideră că o tranziție totală către energie regenerabilă este posibilă până în anul 2050. Cu toate acestea, în lipsa unei  evaluări și condiționări corespunzătoare care să țină cont de impactul pe care îl produc asupra biodiversității, este o eroare considerarea tuturor infrastructurilor producătoare de energie regenerabilă „curate”/“verzi” per se.

În acest sens, WWF a atras atenția în mod repetat asupra faptului că producerea de enegie poate fi cu adevărat curată numai în condițiile în care măsuri solide de evitare și conservare a biodiversității sunt implementate în mod corespunzător. Generarea de hidroenergie în România ar trebui să fie compatibilă cu legislaţia Uniunii Europene („UE”) în materie de mediu, cu Strategia UE privind Biodiversitatea, cu Convenţia privind Diversitatea Biologică, cu Convenția Europeană a peisajului, precum şi cu Strategiile şi legislaţia la nivel naţional, incluzând avizul de mediu nr. 10938/10.12.2012 emis pentru Strategia Energetică a României (“SER”) pentru perioadă 2007-2020, actualizată pentru perioadă 2011-2020. Acestă compatibilitate ar fi posibilă numai în măsura în care s-ar desemna printr-un act normativ zone de excludere unde construcția MHC să nu fie posibilă, iar pentru restul zonelor, noile amenajări hidroenergetice să fie premise doar în baza unor mecanisme legislative de pre-planificare strategică integrată.  În România, considerate  “verzi”,  în pofida tuturor semnalelor de alarmă, construcțiile de microhidrocentrale au  distrus o mare parte a ecosistemele râurilor în special în ariile naturale protejate de interes comunitar.

WWF și DAPP (Departamentul Ape, Păduri și Piscicultură) au încheiat în luna ianuarie 2014 Protocolul nr. 210 conform căruia părțile au agreat ca pănă la finalul lunii mai 2014 (art. 3 litera c)) să fie realizată „Desemnarea zonelor de excludere (corpuri de apă situate în arii naturale protejate și corpuri de apă abând stare ecologică bună și foarte bună) printr-un Ordin de Ministru.” Mai mult decât atât, conform art. 3 litera d) din Protocol, propunerile de armonizare legislativă pentru celelalte zone în afara celor de excludere, ar fi trebuit să fie integrate într-un act normativ, iar acesta adoptat până la data de 1 ianuarie 2015.  Din nefericire, implementare acestui Protocol a fost întreruptă din motive ce nu ne-au fost aduse la cunoștință până la această dată.

În perioada 2014-2016, WWF împreună cu Federația Coaliția Natura 2000 au contribuit cu propuneri concrete privind modificările legislative necesare pentru o corectă implementare a Directivelor europene sus-menționate și o protecție a ecosistemelor afectate de microhidrocentrale, în cadrul întălnirilor organizate cu reprezentanți ai Ministerului Mediului și ai instituției Apele Române. Eforturile respective nu s-au concretizat în soluții eficiente care să asigure conservarea ultimelor secțiuni naturale de râuri de munte din țara noastă, deși au trecut mai mult de 3 ani de la semnarea Protocolului sus-menționat.

În contextul în care Comisia Europeană a deschis în 2015 oficial procedura de infringement la adresa României prin care semnalează că țara noastră încalcă sistemic Tratatul Uniunii neîndeplinindu-și obligaţiile ce-i revin privind Directiva Cadru Apă si Directiva Habitate raportat la procesul de autorizare, construire și operare MHC, cadrul procedural și legislativ din România rămâne lacunar alături de procesul de implementare a legislației UE, iar cazuri precum proiectul amenajării hidroenergetice din Defilul Jiului continuă să demonstreze aceste afirmații. Este foarte important ca cele doua ministere (Ministerul Mediului și Ministerul Apelor și Pădurilor) să decidă urgent re-angajarea acestor decidenți în reluarea implementării clauzelor Protocolului nr. 210/21.01.2014 cu WWF, cu stabilirea unui nou plan de acțiune cu termene clare, incluzând înființarea unui focus grup dedicat acestui subiect, cu participarea reprezentanților tuturor factorilor relevanți, incluzând societatea civilă.

Federaţia Coaliţia Natura 2000 a câştigat procesul împotriva Ministerului Mediului, oprind proiectele energetice abuzive pe Râurile Şucu-Olteana şi Bistra Mărului

Brașov, 18 noiembrie – Federația Coaliția Natura 2000 România a obținut sentință definitivă și irevocabilă în procesul intentat Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor cu privire la anularea Acordurilor de Mediu pentru proiectele energetice de pe râurile Şucu-Olteana şi Bistra Mărului, din situl Natura 2000 Munţii Ţarcu. Această sentinţă împiedică ca microhidrocentralele propuse de SC Alset Energy SRL și avizate inadecvat de Agenţia pentru Protecţia Mediului Caraş-Severin să intre în procesul de construire. Astfel, situl Natura 2000 Muntii Țarcu – arie naturală protejată la nivel european – a fost salvat de la distrugerea ihtiofaunei și a habitatelor limitrofe, distrugere generată de astfel de „proiecte verzi”.

„Salutăm corectitudinea magistraților și ne bucurăm că mediul și biodiversitatea au câștigat în fața investitorilor care abuzează de influenţă şi putere în goana după câştiguri imediate. Este un succes important, care generează un precedent favorabil pentru situații abuzive similare. Am demonstrat că legislația de mediu trebuie respectată indiferent de situație iar avizele de mediu nu sunt niște hârtii la dosar, ci decizii care pot distruge sau salva un colț din natură”, a declarat Liviu Cioineag, directorul Federaţei Coaliţia Natura 2000, mulțumind organizațiilor care au asigurat suportul necesar: WWF România şi Asociaţia Altitudine Timișoara.

Demersul juridic

Încă din februarie 2014, WWF-România alături de Asociaţia Coaliția pentru Mediu, Asociația Natura Transilvaniei, dar și persoane fizice au contestat la Agenția pentru Protecția Mediului Caraș-Severin proiectele MHC aflate atunci în proces de avizare, solicitând respingerea acestora. La începutul lunii iunie 2014 WWF- România a lansat o petiție publică online prin care peste 6,000 cetățeni au cerut autorităților relevante respingerea proiectelor. Cu toate acestea, autoritățile publice au decis să ignore vocea societății civile susținută de argumente științifice, iar APM Caraș-Severin a emis acordurile de mediu. Urmare a acestui fapt, Federația Coaliția Natura 2000 a solicitat în instanță anularea acordurilor de mediu în luna august 2014, pentru a evita efectele negative ale construcției și funcționării microhidrocentralelor asupra speciilor de faună acvatică și asupra habitatelor protejate. Acordurile de Mediu au fost emise de către Agenția pentru Protecția Mediului Caraș-Severin în iunie 2014, cu ignorarea prevederilor Avizului de Mediu la Strategia Energetică a României 10938/2012 și a avizului negativ al administratorului sitului Natura 2000 pentru aceste proiecte. Conform prevederilor O.U.G. nr. 57/2007 art. 28 alin. 7 „Emiterea actelor de reglementare pentru planuri/proiecte/activități în ariile naturale protejate, şi, după caz, în vecinătatea acestora, se realizează numai cu avizul administratorilor, respectiv al custozilor ariilor protejate”, astfel că APM Caraş-Severin era obligată să ţină seama de avizul administratorului. Asociația Altitudine Timișoara, administrator în acel moment, a emis aviz negativ pentru aceste proiecte.

Coaliția a avut câștig de cauză în primă instanță, la Tribunalul Caraș-Severin, însă instituția abilitată împreună cu beneficiarul SC Alset Energy SRL au solicitat recurs la Curtea de Apel Timișoara. Joi, 12 noiembrie 2015, în prima ședință, Curtea de Apel a respins recursurile făcute de cei 2 pârâți.

De ce distrugeau natura?

Proiectele presupuneau construirea a 4 microhidrocentrale pe Râurile Bistra Mărului, Șucu și Olteana, râuri care fac parte din situl Natura 2000 Munţii Ţarcu. Acești munți concentrează un complex de ecosisteme preponderent naturale (81%), cu o diversitate remarcabilă şi cu o abundenţă locală de 25-78 ori mai mare faţă de media la nivel naţional.

În zona cursurilor de apă Bistra Mărului, Șucu şi Olteana (Bazinul Hidrografic Timiș) au fost identificate specii de pești precum Cottus gobio (specie care este afectată de orice modificare a habitatului care poate duce chiar şi la dispariția speciei din zonă) sau Eudontomyzon danfordi (o specie care are nevoie de un volum de apă relativ mare şi o diversitate a microhabitatelor de asemenea mare) astfel că microhidrocentralele amenințau migrația acestor pești pentru depunerea icrelor distrugând, de asemenea, habitatele ripariene de care depind specii de nevertebrate, animale și păsări.

Despre Federația Coaliția Natura 2000

Federația Coaliția Natura 2000 România acționează informal din 2003, când 55 de membrii, organizații nonguvernamentale din domeniul protecției naturii, s-au reunit pentru a-și consolida puterea de acțiune la nivel național și local, și pentru a contribui la desemnarea siturilor Natura 2000 în România. Din 2013, federația are personalitate juridică și 17 membri înregistrați oficial. Printr-un parteneriat al organizațiilor nonguvernamentale, ce oferă reprezentativitate și forță la nivel național, Federația acționează în domeniile: arii protejate, conservarea biodiversității, implementarea rețelei Natura 2000 în România. În perioada iunie 2014-aprilie 2016 Federaţia derulează proiectul Capacitate si Implicare pentru Ariile Naturale Protejate din România , proiect finaţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România. Pentru informaţii oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesaţi www.eeagrants.org

Pentru mai multe informaţii, vă rugăm să contactaţi:

Federația Coaliția Natura 2000 Romania, email [email protected] , telefon: 0725963009

WWF-România, persoană de contact Raluca Cîrsta, email [email protected], tel. 0731068141

București, 17 august – Microhidrocentralele au fost excluse dintr-un document central care va dicta dezvoltarea socio-economică a României prin fondurile europene, în perioda 2014-2020; e vorba despre Acordul de Parteneriat dintre România și Comisia Europeană încheiat pe 6 august – documentul strategic de primă importanță, ce listează marile priorități de investiții pe următorii 7 ani și alocarea financiară corespunzătoare din diversele categorii de fonduri europene. În consecință, microhidrocentralele ar urma să fie excluse și din Programul Operațional Infrastructura Mare, document strategic ce cuprinde seturi de măsuri punctuale de investiții în domeniile transport, mediu, energie și schimbări climatice. Este o mare victorie a societății civile și un rezultat pentru care WWF-România depune eforturi din 2013.

WWF-România este membră în grupurile de lucru create de Ministerul Fondurilor Europene pentru elaborarea acestor documente strategice și a participat încă de la început, din 2013, cu recomandări și comentarii la crearea lor, astfel încât să fie eliminate subvențiile nocive și măsurile să fie mai bine orientate și să funcționeze complementar. Astfel, în urma eforturilor depuse de organizație la nivel național și european, încep să vină și rezultatele pozitive. Cel mai important este eliminarea de la finanțare a microhidrocentralelor, sector care s-a dezvoltat mai ales în ultimii doi ani într-un mod necontrolat și cu efecte de mediu și socio-economice grave la nivelul întregii țări; acest fenomen a fost alimentat de schemele de suport financiar (prin fondurile europene pentru 2007-2013 și prin certificatele verzi plătite de cetățeni) și de o legislație lacunară și învechită în domeniul hidroenergiei.

Bucuresti, 21 ianuarie- Raurile naturale din Carpatii Romaniei au primit astazi o sansa in fata amenintarilor din zona industriei hidroenergetice, prin semnarea unui protocol de colaborare intre Departamentul de Ape, Paduri si Piscicultura si organizatia WWF-Romania. Protocolul prevede angajamentul de a alinia productia de hidroenergie la legislatia Uniunii Europene privind conservarea naturii, prin emiterea unui act normativ cuprinzand masuri pe care Romania le va implementa in premiera pentru regiunea Dunarii.

Hidroenergie, dar nu cu orice pret

Cei mai multi dintre noi credem ca hidroenergia e ieftina, curata si sigura. Totusi, in ultimii ani am asistat in Romania la adevarate mutilari ale ariilor naturale protejate din Muntii Carpati, prin dinamitari, excavari si albii aproape complet secate din cauza constructiei si operarii de microhidrocentrale, de cele mai multe ori incalcandu-se in mod flagrant legislatia europeana. Ceea ce a permis, printre altele, ca aceste interventii sa poata avea loc, este cadrul legislativ ambiguu si faptul ca Romania nu are un mecanism de pre-planificare strategica, valabil la nivel national, construit pe un set de criterii bine definite, care sa indice zonele in care asemenea amenajari ar putea fi posibile, alaturi de zonele unde nu se poate interveni.

Ne place sa ne mandrim cu bogatia naturii si cu peisajele superbe ce caracterizeaza, inca, multe zone din tara noastra, insa deseori nu ne dam seama ca pentru a pastra asemenea comori trebuie sa depunem eforturi. In cazul microhidrocentralelor efortul, din fericire, consta in schimbarea perspectivei prin care privim aceste investitii si in crearea unei strategii care sa respecte omul si natura la fel de mult. Azi facem un prim pas spre a avea o strategie coerenta pentru raurile de munte si arata,  inca o data, ca Romania poate fi deschizatoare de drumuri in materie de legislatie, daca exista interes si presiune publica, dar si autoritati care se uita la perspectivele pe termen mediu si lung, a declarat Magor Csibi, director WWF-Romania.

Doresc gestionarea durabila si responsabila a bogatiilor naturale, de aceea cred ca este important sa tinem cont de zonele protejate. Desigur, este bine sa avem energie, insa obtinerea ei trebuie sa se faca respectand natura, pentru a lasa copiilor nostri o Romanie verde cu rauri nepoluate. Colaborarea cu WWF Romania este, in acest sens, benefica. De altfel, in toate domeniile pe care le gestionez, am o colaborare fructuoasa cu ONG-urile de mediu, a declarat Lucia-Ana Varga, ministru delegat pentru Ape, Paduri si Piscicultura.

Raul Topolog, „imaginea” campaniei WWF Raurile Romaniei: ultima sansa,  a fost salvat de la amenintarea unui proiect de amenajari hidroenergetice. Dupa multe luni de interventii la toate autoritatile relevante, studii in teren si aparitii in presa, dupa ce peste 15.000 de romani au semnat petitia WWF, cerand stoparea distrugerii raurilor de munte, Agentia pentru Protectia Mediului Valcea a emis, pe data de 10 decembrie 2013, o decizie de respingere a proiectului de pe raul Topolog.

Microhidrocentrale, macro distrugeri

Pe 14 noiembrie WWF-Romania a lansat campania Raurile de munte: ultima sansa, solicitand autoritatilor un cadru legislativ care sa protejeze cele mai valoroase rauri naturale si sa planifice constructia de noi microhidrocentrale, tinandu-se cont de criterii sociale si de mediu. Campania s-a nascut in urma cazurilor raurilor distruse in urma unor grave greseli administrative pe ambele versante ale Muntilor Fagaras- Capra, Buda, Otic, Sebes, Sambata, Vistrisioara si, cel mai recent, Dejani-Lupsa.