Râul Jiu, la un pas de distrugere

Râul Jiu, la un pas de distrugere

Scris de 3raurile in . Publicat la data de Noutati

Râul Jiu, la un pas de distrugere
O hidrocentrală avizată în 2003 urmează să capteze 85% din apa râului 

București,  26 iulie 2017Parcul Național Defileul Jiului riscă să fie distrus de o hidrocentrală care va capta aproximativ 85% din debitul actual al Jiului pe toată lungimea Defileului. Conform declarațiilor din presă, o parte din amenajarea hidroenergetică urmează să fie dată în funcțiune în acest an, deși proiectul avizat în 2003 a fost modificat pe parcurs fără notificarea autorității de mediu, lucrările continuând în baza acordului de mediu obținut în urmă cu 14 ani. WWF solicită urgent intervenția Ministerului Mediului și a Gărzii de Mediu care trebuie să decidă suspendarea lucrărilor și reluarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului.

Proiectul amenajării hidroenergetice din Defileul Jiului presupune captarea Jiului precum și a afluenților Dumitra și Bratcu. Astfel, proiectul va modifica ireversibil peste 30 km în toată zona Defileului și va duce la o reducere de aproximativ 85% din debitul natural actual al Jiului, de la 19,3 mc/s la 2,6 mc/s.

Avizul de mediu a fost obținut acum 14 ani si nu ține cont de habitatele și speciile de râu

Proiectul în cauză a obținut acordul de mediu în 2003, dar în 2007 România a intrat în UE și de atunci regulile de mediu au devenit mult mai stricte, iar proiectul nu respectă deloc aceste reguli. De exemplu studiul de impact din 2002 care a stat la baza emiterii acordului de mediu a fost facut fără să fie luate în considerare speciile care depind de râu sau cantitatea de apă necesară ca acestea să supraviețuiască. În plus e și arie protejată.

Azi zona unde se construiește hidrocentrala face parte dintr-un Parc Național (din 2005) și un sit Natura 2000 de interes comunitar[1] odată cu intrarea în UE (2007) unde se aplică legi europene care protejează biodiversitatea și apa[2]. Toate acestea pentru conservarea bogăției naturale a zonei: habitate de fag și frasin, habitate ripariene, habitate cu vegetație lemnoasă și versanți stâncoși, unde trăiesc specii precum ursul brun, râsul, specii de amfibieni, pești și nevertebrate (racul de ponoare).

Ministerul Mediului admite că într-un astfel de caz ar trebui să se intervină. Și totuși…

Proiectul a suferit o serie de modificari încă din 2005[3] iar Hidroelectrica SA a omis până acum (timp de 12 ani) notificarea autorității competente pentru protecția mediului cu privire la modificările intervenite. Biologul Călin Dejeu a obținut de la Ministerul Mediului[4] confirmarea că este necesară reluarea procedurii de evaluare adecvată (cităm): „în evaluarea proiectelor de investiții trebuie să se țină seama și de legislația comunitară, în speță art. 6.3 și 6.4 din Directiva Habitate, precum și de jurispudența Curții de Justiție e Uniunii Europene. Din jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene rezultă că chiar și în cazul în care s-a derulat o procedură de evaluare a impactului asupra mediului, aceasta trebuie reluată în cazul în care au intervenit elemente noi cum ar fi situl Natura 2000.”  Pentru ca lucrurile să nu rămână doar la stadiul de confirmare scrisă, Călin Dejeu a inițiat în acest sens o petiție publică prin care se solicită autorităților relevante să ia urgent măsuri concrete, cât încă nu este prea târziu.

WWF solicită intervenția urgentă a Ministerului Mediului și a Gărzii de Mediu

Proiectele prevăzute în Defileul Jiului vor duce la distrugerea iremediabilă a râului. Intervenţiile structurale majore incluse în proiect vor avea consecinţe semnificative asupra speciilor de plante și animale, asupra peisajului și, nu în ultimul rând asupra continuităţii longitudinale a Jiului și afluenților acestuia. Există elemente noi precum declararea ariilor naturale protejate, precum și modificari ale proiectului care ar fi trebuit sa facă încă din 2005 obiectul revizuirii acordului de mediu din 2003.

La finalul lunii mai,  o serie de mulți factori de interes s-au întâlnit la Bumbești, la inițiativa Administrației Parcului Național Defileul Jiului, pentru a dezbate legalitatea acestui proiect. Cu acea ocazie, reprezentanții WWF și ai Federației Coaliția Natura 2000 au atras atenția reprezentanților Hidroelectrica și autorităților locale prezente, asupra riscurilor legate de încălcarea legislație europene, solicitând măsuri urgente (suspendarea lucrărilor și reluarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului). Deși s-au făcut promisiuni pentru transparență și dialog în vederea găsirii unor soluții, în ultimele doua luni nu s-a produs nici o schimbare în acest sens, iar în teren, lucrările continuă într-un ritm uimitor. În absența notificării Hidroelectrica în calitate de titular al proiectului, WWF consideră esențială intervenția Ministerului Mediului (care poate remedia situația la nivel guvernamental)  și a Gărzii de Mediu care trebuie să decidă suspendarea lucrărilor și reluarea procedurii de avizare cu parcurgerea etapelor de evaluare adecvată și evaluare a impactului asupra mediului. Acesta din urmă trebuie să includă și impactul asupra stării ecologice a corpurilor de apa potențial afectate de acest proiect.

Pentru a ilustra acest caz, WWF România pune la dispoziția publicului larg informații și imagini filmate cu drona de către experții de la ESRI din care rezultă impactul deja produs de lucrarile efectuate la acest proiect.

 

Note pentru editori

WWF a atras atenția în mod repetat asupra faptului că producerea de enegie poate fi cu adevărat curată numai în condițiile în care măsuri solide de evitare și conservare a biodiversității sunt implementate în mod corespunzător.

Generarea de hidroenergie în România ar trebui să fie compatibilă cu legislaţia Uniunii Europene. Acestă compatibilitate ar fi posibilă numai în măsura în care s-ar desemna printr-un act normativ zone de excludere unde construcția MHC să nu fie posibilă, iar pentru restul zonelor, noile amenajări hidroenergetice să fie permise doar în baza unor mecanisme legislative de pre-planificare strategică integrată.

WWF și DAPP (Departamentul Ape, Păduri și Piscicultură) au încheiat în luna ianuarie 2014 un protocol prin care Ministerul își lua angajamentul că vor fi desemnate  zone unde construcția MHC să nu fie posibilă, iar celelalte zone să fie integrate într-un act normativ, ce trebuia adoptat până la data de 1 ianuarie 2015.  Din nefericire, implementare acestui Protocol a fost întreruptă din motive ce nu ne-au fost aduse la cunoștință până la această dată.

În perioada 2014-2016, WWF împreună cu Federația Coaliția Natura 2000 au contribuit cu propuneri concrete privind modificările legislative necesare pentru o corectă implementare a Directivelor europene sus-menționate și o protecție a ecosistemelor afectate de microhidrocentrale, în cadrul întâlnirilor organizate cu reprezentanți ai Ministerului Mediului și ai instituției Apele Române. Eforturile respective nu s-au concretizat în soluții eficiente care să asigure conservarea ultimelor secțiuni naturale de râuri de munte din țara noastă, deși au trecut mai mult de 3 ani de la semnarea Protocolului sus-menționat.

 


[1] ROSCI0063

[2] Directiva Cadru privind Apa, Directivele Habitate și Păsări și Directiva EIA cu privire la impactul asupra mediului

[3] fapt confirmat prin Avizul Consiliului tehnico–economic al Hidroelectrica nr.255/2005 (privind Dispoziția generală nr.5197/51202/B/55/2005) și ulterior prin  Nota de fundamentare  din 2010   și respectiv Nota de fundamentare din 2012.

[4] conform Scrisorii  nr. 11368/18 din 23.10.2015 transmisă de către Ministerul Mediului, Apelor.

Trackback from your site.

3raurile

This information box about the author only appears if the author has biographical information. Otherwise there is not author box shown. Follow YOOtheme on Twitter or read the blog.

Leave a comment