Cum ar putea sfarsi raul Topolog

Cum ar putea sfarsi raul Topolog

Scris de Echipa WWF-Romania in . Publicat la data de Noutati

Pe 14 noiembrie WWF-Romania a lansat campania Raurile de munte:ultima sansa, solicitand autoritatilor un cadru legislativ care sa protejeze cele mai valoroase rauri naturale si sa planifice constructia de noi microhidrocentrale, tinandu-se cont de criterii sociale si de mediu. Pana acum, petitia de pe www.raurileromaniei.ro a fost semnata de peste 11.000 de persoane. Campania s-a nascut in urma cazurilor raurilor distruse in urma unor grave greseli administrative pe ambele versante ale Muntilor Fagaras- Capra, Buda, Otic, Sebes, Sambata, Vistrisioara si, cel mai recent, Dejani-Lupsa. In vara anului 2013 WWF, alaturi de Asociatia Salvati Dunarea si Delta, cu sprijinul Coalitiei de Mediu si al Coalitiei Natura 2000, au solicitat respingerea proiectului „Amenajare hidroenergetica Topolog si Topologel” in situl Natura 2000 Muntii Fagaras, care ar putea distruge si acest rau si imprejurimile.

Gradina Carpatilor sub talpa buldozerelor

Pe forumurile si blogurile pasionatilor de turism alpin, pericolul de pe Topolog si distrugerile de pe Capra sau Sambata sunt printre subiectele cel mai intens dezbatute. Circula povesti reale despre cum cei doi versanti pe unde au trecut deja excavatoarele si buldozerele, vaile arata ca dupa bombardament. Unii chiar au asistat la dinamitarea muntilor in ariile protejate dovedita ulterior ilegala. Asemenea zile negre se pregatesc si pentru raul Topolog, afluent al Oltului care se formeaza pe versantul sudic al Muntilor Fagaras, prin unirea a doua izvoare: Izvorul Scarii si Izvorul Negoiului. Izvoarele Topologului si valea care le inconjoara formeaza un peisaj cu care Romania s-ar putea mandri la orice targ de turism din lume, ilustrand perfect conceptul Carpathian Garden. Si totusi autoritatile romane de mediu nu s-au opus distrugerii legala a unei bucati din „gradina” in care ar trebui sa ne gospodarim strategia turistica.

Topolog, Zona Canion (c) Dan Dinu

Topolog, Zona Canion (c) Dan Dinu

Cum moare un rau de munte?

Un rau este un sistem viu, iar pe raurile de munte biodiversitatea este extrem de bogata. Pe raul Topolog, ca in multe rauri alpine, convietuiesc microorganisme, alge, muschi, spongieri, planarii, raci, insecte si larve de insecte, pesti si amfibieni. Dintre mamifere, vidra, specie protejata, depinde in mod esential de prezenta pestilor in rauri, pastravul determinand-o sa urce pana la 1500 m altitudine.

Microhidrocentralele fragmenteaza habitatele raurilor, afectand o bogata fauna de nevertebrate acvatice precum si migratia pestilor pentru depunerea icrelor. Distrug si habitatele ripariene (de pe maluri), cum ar fi padurile galerii de anin iubitoare de apa, de care depind specii de nevertebrate, animale si pasari. Pe unde se construiesc microhidrocentrale, apa cristalina a raurilor si paraurilor de munte devine un amestec de noroi si piatra, in care orice forma de viata dispare.

Si totusi, conform Strategiei Nationale de Dezvoltare Durabila a Romaniei, tara noastra se afla printre statele cu surse utilizabile de apa relativ scazute, cu 2.660 metri cubi pe cap de locuitor pe an, fata de media europeana de peste 4.000. Principala cauza o constituie contaminarea resurselor de apa si, in general, presiunea antropica. Odata cu distrugerea raurilor de munte vom pierde si putinul de apa pura, de cea mai buna calitate. Si apoi?

Topolog, Zona Inalta (c) Dan Dinu

Topolog, Zona Inalta (c) Dan Dinu

Soarta Topologului in termeni legislativi

Situl Natura 2000 Muntii Fagaras ROSCI0122 a fost desemnat pentru protectia unor specii ripariene si a habitatelor acestora, incluzand vidra (Lutra lutra1) . Conform Avizului de Mediu nr. 10938/2012 pentru Strategia energetica a Romaniei pentru perioada 2007-2020, actualizata pentru perioada 2011-2020, „in acele situri de interes comunitar (SCI-uri) care au fost propuse pentru protejarea speciilor de pesti, vidra si rac sau pentru habitatele care sunt influentate, nu se va propune/aproba/accepta dezvoltarea /amplasarea microhidrocentralelor”.

WWF a transmis, in iulie 2013, o scrisoare catre Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice si catre autoritatile locale relevante, prin care a solicitat interventia pentru respingerea proiectului, aflat atunci in proces de avizare la Agentia pentru Protectia Mediului Valcea.

In iunie 2013, WWF a comandat un studiu stiintific care indica prezenta vidrei (pe langa alte specii protejate), specie de importanta comunitara, in sectorul superior al raului Topolog. Vidra este o specie strict protejata in temeiul legislatiei internationale si a diferitelor conventii la care tara noastra este parte. Astfel, acesta este listata in anexa I a CITES, Anexa II la Conventia de la Berna, anexele II si IV a Directivei Habitate si Directivei Specii si Anexa I la Conventia de la Bonn.

In urma actiunilor, ANPM a comunicat ca procedura aferenta autorizarii proiectului de pe Topolog nu se mai deruleaza, fara insa a comunica decizia APM Valcea in baza careia a incetat aceasta procedura. In lipsa unei astfel de decizii, procedura este in continuare in derulare si pericolul nu a trecut.

Mai mult decat atat, in prezent, in Romania sute de MHC-uri se afla in stadii diferite de avizare, construire sau functionare in arii protejate sau la limita acestora. Constructia unui numar de aproximativ 300 de astfel de MHC-uri a fost deja aprobata fara niciun fel de pre-planificare strategica la nivelul bazinelor raurilor si la nivel national.

WWF-Romania si-a propus sa stopeze acest dezastru si a demarat o campanie nationala care solicita autoritatilor relevante:

  • Desemnarea unor zone de excludere pentru constructia de microhidrocentrale (WWF a propus autoritatilor un set de criterii in acest sens), rauri de valoare naturala extrem de importante, pe care legea sa impiedice asemenea constructii; implementarea unor mecanisme clare de pre-planificare a dezvoltarii durabile pentru acest sector (pentru restul raurilor aflate in afara zonelor de excludere) care sa permita o evaluarea raurilor, nu numai din prisma potentialului energetic, ci si a impactului ecologic, economic si social;
  • Suspendarea procesului de autorizare si constructie de noi microhidrocentrale, prin emiterea unui Ordin de ministru, pana la implementarea acestui proces de pre-planificare, pentru a se evita noi dezastre ecologice pe raurile din Romania
  • Modificarea legislatiei referitoare la avizarea, constructia si functionarea microhidrocentralelor, astfel incat sa se solutioneze problemele identificate in raportul juridic realizat de WWF.

Toate argumentele se regasesc in petitia creata pentru romanii care vor sa sustina cauza WWF, disponibila pe website-ul www.raurileromaniei.ro, alaturi de numeroase materiale de suport.

_______________________

[1] http://biodiversitate.mmediu.ro/rio/natura2000/static/pdf/rosci0122.pdf

Trackback from your site.