Noutati

În urma implicarii societatii civile, microhidrocentralele au fost excluse de la finantarea prin fondurile europene pentru 2014-2020

Scris de Echipa WWF-Romania in . Publicat in Noutati

București, 17 augustMicrohidrocentralele au fost excluse dintr-un document central care va dicta dezvoltarea socio-economică a României prin fondurile europene, în perioda 2014-2020; e vorba despre Acordul de Parteneriat dintre România și Comisia Europeană încheiat pe 6 august – documentul strategic de primă importanță, ce listează marile priorități de investiții pe următorii 7 ani și alocarea financiară corespunzătoare din diversele categorii de fonduri europene. În consecință, microhidrocentralele ar urma să fie excluse și din Programul Operațional Infrastructura Mare, document strategic ce cuprinde seturi de măsuri punctuale de investiții în domeniile transport, mediu, energie și schimbări climatice. Este o mare victorie a societății civile și un rezultat pentru care WWF-România depune eforturi din 2013.

WWF-România este membră în grupurile de lucru create de Ministerul Fondurilor Europene pentru elaborarea acestor documente strategice și a participat încă de la început, din 2013, cu recomandări și comentarii la crearea lor, astfel încât să fie eliminate subvențiile nocive și măsurile să fie mai bine orientate și să funcționeze complementar. Astfel, în urma eforturilor depuse de organizație la nivel național și european, încep să vină și rezultatele pozitive. Cel mai important este eliminarea de la finanțare a microhidrocentralelor, sector care s-a dezvoltat mai ales în ultimii doi ani într-un mod necontrolat și cu efecte de mediu și socio-economice grave la nivelul întregii țări; acest fenomen a fost alimentat de schemele de suport financiar (prin fondurile europene pentru 2007-2013 și prin certificatele verzi plătite de cetățeni) și de o legislație lacunară și învechită în domeniul hidroenergiei.

sebes-amonte-baraj-mare-07

Legea va trece de partea naturii in ce priveste productia de hidroenergie

Scris de Echipa WWF-Romania in . Publicat in Noutati

Bucuresti, 21 ianuarie- Raurile naturale din Carpatii Romaniei au primit astazi o sansa in fata amenintarilor din zona industriei hidroenergetice, prin semnarea unui protocol de colaborare intre Departamentul de Ape, Paduri si Piscicultura si organizatia WWF-Romania. Protocolul prevede angajamentul de a alinia productia de hidroenergie la legislatia Uniunii Europene privind conservarea naturii, prin emiterea unui act normativ cuprinzand masuri pe care Romania le va implementa in premiera pentru regiunea Dunarii.

Hidroenergie, dar nu cu orice pret

Cei mai multi dintre noi credem ca hidroenergia e ieftina, curata si sigura. Totusi, in ultimii ani am asistat in Romania la adevarate mutilari ale ariilor naturale protejate din Muntii Carpati, prin dinamitari, excavari si albii aproape complet secate din cauza constructiei si operarii de microhidrocentrale, de cele mai multe ori incalcandu-se in mod flagrant legislatia europeana. Ceea ce a permis, printre altele, ca aceste interventii sa poata avea loc, este cadrul legislativ ambiguu si faptul ca Romania nu are un mecanism de pre-planificare strategica, valabil la nivel national, construit pe un set de criterii bine definite, care sa indice zonele in care asemenea amenajari ar putea fi posibile, alaturi de zonele unde nu se poate interveni.

Ne place sa ne mandrim cu bogatia naturii si cu peisajele superbe ce caracterizeaza, inca, multe zone din tara noastra, insa deseori nu ne dam seama ca pentru a pastra asemenea comori trebuie sa depunem eforturi. In cazul microhidrocentralelor efortul, din fericire, consta in schimbarea perspectivei prin care privim aceste investitii si in crearea unei strategii care sa respecte omul si natura la fel de mult. Azi facem un prim pas spre a avea o strategie coerenta pentru raurile de munte si arata,  inca o data, ca Romania poate fi deschizatoare de drumuri in materie de legislatie, daca exista interes si presiune publica, dar si autoritati care se uita la perspectivele pe termen mediu si lung, a declarat Magor Csibi, director WWF-Romania.

Doresc gestionarea durabila si responsabila a bogatiilor naturale, de aceea cred ca este important sa tinem cont de zonele protejate. Desigur, este bine sa avem energie, insa obtinerea ei trebuie sa se faca respectand natura, pentru a lasa copiilor nostri o Romanie verde cu rauri nepoluate. Colaborarea cu WWF Romania este, in acest sens, benefica. De altfel, in toate domeniile pe care le gestionez, am o colaborare fructuoasa cu ONG-urile de mediu, a declarat Lucia-Ana Varga, ministru delegat pentru Ape, Paduri si Piscicultura.

Lucia-Varga_Magor-Csibi_credit-foto_WWF-600px

Raul Topolog nu va fi distrus

Scris de Echipa WWF-Romania in . Publicat in Noutati

Raul Topolog, „imaginea” campaniei WWF Raurile Romaniei: ultima sansa,  a fost salvat de la amenintarea unui proiect de amenajari hidroenergetice. Dupa multe luni de interventii la toate autoritatile relevante, studii in teren si aparitii in presa, dupa ce peste 15.000 de romani au semnat petitia WWF, cerand stoparea distrugerii raurilor de munte, Agentia pentru Protectia Mediului Valcea a emis, pe data de 10 decembrie 2013, o decizie de respingere a proiectului de pe raul Topolog.

Microhidrocentrale, macro distrugeri

Pe 14 noiembrie WWF-Romania a lansat campania Raurile de munte: ultima sansa, solicitand autoritatilor un cadru legislativ care sa protejeze cele mai valoroase rauri naturale si sa planifice constructia de noi microhidrocentrale, tinandu-se cont de criterii sociale si de mediu. Campania s-a nascut in urma cazurilor raurilor distruse in urma unor grave greseli administrative pe ambele versante ale Muntilor Fagaras- Capra, Buda, Otic, Sebes, Sambata, Vistrisioara si, cel mai recent, Dejani-Lupsa.

Raul Topolog nu va fi distrus

Cum ar putea sfarsi raul Topolog

Scris de Echipa WWF-Romania in . Publicat in Noutati

Pe 14 noiembrie WWF-Romania a lansat campania Raurile de munte:ultima sansa, solicitand autoritatilor un cadru legislativ care sa protejeze cele mai valoroase rauri naturale si sa planifice constructia de noi microhidrocentrale, tinandu-se cont de criterii sociale si de mediu. Pana acum, petitia de pe www.raurileromaniei.ro a fost semnata de peste 11.000 de persoane. Campania s-a nascut in urma cazurilor raurilor distruse in urma unor grave greseli administrative pe ambele versante ale Muntilor Fagaras- Capra, Buda, Otic, Sebes, Sambata, Vistrisioara si, cel mai recent, Dejani-Lupsa. In vara anului 2013 WWF, alaturi de Asociatia Salvati Dunarea si Delta, cu sprijinul Coalitiei de Mediu si al Coalitiei Natura 2000, au solicitat respingerea proiectului „Amenajare hidroenergetica Topolog si Topologel” in situl Natura 2000 Muntii Fagaras, care ar putea distruge si acest rau si imprejurimile.

Gradina Carpatilor sub talpa buldozerelor

Pe forumurile si blogurile pasionatilor de turism alpin, pericolul de pe Topolog si distrugerile de pe Capra sau Sambata sunt printre subiectele cel mai intens dezbatute. Circula povesti reale despre cum cei doi versanti pe unde au trecut deja excavatoarele si buldozerele, vaile arata ca dupa bombardament. Unii chiar au asistat la dinamitarea muntilor in ariile protejate dovedita ulterior ilegala. Asemenea zile negre se pregatesc si pentru raul Topolog, afluent al Oltului care se formeaza pe versantul sudic al Muntilor Fagaras, prin unirea a doua izvoare: Izvorul Scarii si Izvorul Negoiului. Izvoarele Topologului si valea care le inconjoara formeaza un peisaj cu care Romania s-ar putea mandri la orice targ de turism din lume, ilustrand perfect conceptul Carpathian Garden. Si totusi autoritatile romane de mediu nu s-au opus distrugerii legala a unei bucati din „gradina” in care ar trebui sa ne gospodarim strategia turistica.

Topolog, Zona Canion (c) Dan Dinu

Topolog, Zona Canion (c) Dan Dinu

Râuri de munte sau microhidrocentrale inutile?

Scris de Echipa WWF-Romania in . Publicat in Noutati

WWF lansează campania Râurile de munte: ultima șansă

WWF-România lansează campania națională „Râurile de munte: ultima șansă”, urmând modelul campaniei din 2011, „Salvați pădurile virgine”, când peste 100.000 de români au contribuit la modificarea legislației, în favoarea pădurilor virgine. WWF își propune ca, alături de susținătorii campaniei, să obțină protecția legală pentru cele mai valoroase râuri de munte din România, amenințate în prezent de peste 500 de proiecte de microhidrocentrale, aflate în diferite stadii de avizare, construire sau funcționare. Nucleul campaniei este o petiție disponibilă pe website-ul www.raurileromaniei.ro, adresată Ministrului Pădurilor, Apelor și Pisciculturii Lucia Varga. Campania WWF ridică probleme precum: neglijarea biodiversităţii prin amplasarea microhidrocentralelor pe râuri cu o valoare ecologică ridicată, ignorarea riscurilor și a impactului cumulativ, construirea acestora fără o planificare corespunzătoare, precum şi neglijarea impactului economic şi social.

Campania noastră pentru salvarea râurilor de munte nu are scopul de a opri dezvoltarea economică, dimpotrivă, urmărește să obțină implementarea unei viziuni economice pe termen lung, pentru cetățeni și pentru natură. Intr-o realitate nouă, în care importanța apei devine din ce în ce mai evidentă la nivel global, garantarea accesului la apă al cetățenilor și protejarea surselor de apă vor fi cruciale pentru asigurarea confortului de viata, dar și a perspectivelor de dezvoltare. Susținem energiile regenerabile, însă doar în contextul în care construcția și funcționarea acestora nu cauzează pagube iremediabile în natură, cu efecte negative pentru comunitățile locale, pentru natură și pentru țară. Experiența ne arată ca dezvoltarea haotică de până acum a MHC-urilor a creat prejudicii mari în cele mai multe cazuri, punând în primejdie nu doar natura, dar și sustenabilitatea mai multor zone. Campania noastră dorește să genereze o dezbatere ampla în jurul subiectului, ca în final să reușim sa creăm un cadru de dezvoltare a acestor investitii în țara noastră, ca acestea să respecte comunitățile locale și natura, generând beneficii pentru toti cetățenii, spune Magor Csibi, director WWF-România.